Se spune că un secret nu mai este secret dacă l-ai împărtăşit cuiva. Dar pentru noi? Putem păstra un secret faţă de noi înşine? Există lucruri în noi pe care nimeni nu vrea să le vadă: secretele pe care le ascundem, chiar şi faţă de noi înşine.
Secretele sunt ciudate: lucrurile pe care vrem să le ascundem, sunt cele pe care nu le putem uita. Este vorba de respect: îl acordăm sau îl ignorăm? Cu trecerea timpului, realizez că pun din ce în ce mai mult preţ pe sufletele celor ce ştiu a păstra un secret.
.
Secrete… – P.A.
09/02/2010 prin noapteaiguaneiVecini, atenţie la mine! A-du-na-rea!
08/02/2010 prin noapteaiguaneiAutorităţile au hotărât: asociaţiile de locatari care nu vor da zăpada din jurul blocului, vor primi amenzi între 1000 şi 1500 lei… Drept pentru care, ele (autorităţile!) au trecut la… “treabă” – la prima oră, la avizier era deja afişat avertismentul… – câtă promptitudine!!! – nu-mi vine a crede!!! nici măcar nu au fost necesare demersuri din partea zăpezii… să depună o cerere că se va depune, să avertizeze în ce cantitate va veni şi… culmea! nu a fost nevoie să-şi ia nici număr de înregistrare şi nici de 30 de zile pentru soluţionare… da! Promptitudine ca asta mai rar!
.
Madam’ administrator, femeie sârguincioasă, purcede a bate pe la uşile oamenilor… - Trebuie să ieşiţi la zăpadă! În holul blocului începe rumoarea: - Dar pentru ce mama naibii plătesc taxe, impozite şi femeie de serviciu şi fonduri de toate felurile? Să ies la zăpadă? Nici gând! Vezi-ţi de treabă femeie! - Eu să ies??? Dar ce, nu mai sunt băieţi tineri în bloc? Nesimţitul ăla de la 5 să-şi trimită băiatul să dea zăpada, că e ditamai omul şi nu face nimic toată ziua! - Ştii dumneata că nu face nimic? Şi ce, el e omul de serviciu al blocului? Nu iese nicăieri, că nu îl las eu! Tanti Veta, de la şase, supranumită “radio-şanţ”auzind gălăgie, iese pe fugă, doritoare de noutăţi: - Ce e, ce s-a întâmplat? - Nimic, tanti Veta, cu zăpada asta! Că trebuie să o dea cineva şi oamenii ăştia se lasă unii pe alţii! - Lasă, mamă, că Dumnezeu a pus-o, el o să o dea! - Da, o să o dea, dar până o dă El… vine amenda! Cinşpe’ milioane! Atunci să vezi cum nu le mai convine!. După dezbateri îndelungi, în timp ce “cei mulţi” se certau de zor în hol, în faţa blocului zăpada era dată de Vasile, un om bun la toate, căruia “ăla cu afacerea” – de la opt – îi dăduse 20 lei, cu promisiunea că va primi şi o ţuică după ce va fi terminat treaba!
Filme care au schimbat lumea
07/02/2010 prin noapteaiguaneiDe obicei nu recomand filme eu sunt genul căreia i se recomandă…
Acesta însă… este un semnal de alarmă ridicat în faţa celor ce îşi învaţă copiii să mănânce produse fast-food… Nu spun mai mult – merită însă văzut!
“Majoritatea productiilor cinematografice sunt destinate deconectarii publicului larg si eliberarii de grijile de zi cu zi; sunt filme fara pretentii, agreabile, chiar si cand este vorba despre thriller-uri, pe care le uiti la putina vreme dupa ce ai iesit din sala de cinema sau dupa ce ai comutat telecomanda pe un alt program. Exista insa unele pelicule care si-au pus amprenta asupra culturii contemporane. Intentionat sau nu, ele au pus pe tapet chestiuni sociale delicate, au starnit controverse de proportii, au dus la schimbarea unor legi, au promovat ideologii si, au schimbat chiar cursul istoriei, prin impactul lor asupra societatii. .
.
Super Size Me Tradus la noi „Pacaleala”, documentarul de debut al lui Morgan Spurlock trateaza experimentul realizat de regizorul-actor pe sine insusi: el a dorit sa vada ce i se intampla daca mananca [...] Read the rest of this entry »
Să ne relaxăm! – Profilul carierei în funcţie de zodie
07/02/2010 prin noapteaiguaneiRămâneţi prinşi de un proiect sau îl terminaţi şi porniţi mai departe?
Dacă încă nu ai aflat cum lucrează mintea ta atunci când aude cuvântul “carieră”, vezi ce are zodia ta de spus despre asta.
Dacă încă nu ai aflat cum lucrează mintea ta atunci când aude cuvântul “carieră”, vezi ce are zodia ta de spus despre asta.
Berbec – profilul carierei Vrei un Berbec în echipa ta? Bineînţeles că da! Cei născuţi sub acest semn iubesc competiţia şi jocurile, indiferent dacă este vorba despre afaceri sau viaţă. Urăsc să piardă, ceea ce înseamnă că probabil iubesc să câştige. Se simt bine atunci când sunt şefi şi nu se simt deloc în largul lor atunci când nu se află la conducere. Ceea ce nu este de obicei o problemă, din moment ce – datorită încrederii pe care o au în ei – le place să înceapă proiecte şi să ofere noi căi de urmat colegilor. Caracteristic pentru un semn al focului, Berbecii pot fi “aprinşi” uneori. Mereu sunt gata să explodeze! Chiar dacă de cele mai multe ori nu este diplomatic, Berbecul este respectat de colegi şi emană mereu multă energie şi curaj pe “câmpul de luptă” – sau mai bine să-l numim “locul de muncă”. Atâta timp cât el rămâne în echipă, colegii se pot bucura de succes. [...] .
Read the rest of this entry »
Cum ne “botezăm” blogurile?
07/02/2010 prin noapteaiguaneiTrecând puţin în revistă “amprentele” lăsate asupra identităţii blogurilor, concluzia este că, la modă este fără doar şi poate “GÂNDUL”. El i-a inspirat pe cei mai mulţi dintre prietenii mei. Aşa, de amuzament, dacă nu ştiaţi cum şi-au numit ei blogurile:
.
Aby – Gânduri pentru noi Adina – Mica Minune Anatati – Gânduri potrivite Andibob – The World As I See It Andra – Dacă dragoste nu e, nimic nu e Cella – Blog leneş rău [...] .
Read the rest of this entry »
Boala ne transformă, dar…
05/02/2010 prin noapteaiguaneiOri de câte ori mă îmbolnăvesc mai zdravăn (adică îmi tremură sufletul de teamă să nu plec de pe-aici!), de atâtea ori viaţa mi se transformă întrucâtva – dar niciodată nu ştiu dacă este pentru totdeauna sau doar până când “uit” prin ce am trecut…
Uit foarte des însă că… un lucru făcut, rămâne făcut. Sunt lucruri care nu se pot schimba. Apa vărsată rămâne vărsată… Sunt alegeri pe care le accepţi… aşa cum sunt… Se spune că sinceritatea face bine la suflet, că îţi conferă perspectivă… Îţi poţi găsi locul pe lume, poţi afla cine eşti cu adevărat şi ce contează de fapt. .
Care este perspectiva mea? Dar asta sunt eu! Are cineva vreo problemă?
Uit foarte des însă că… un lucru făcut, rămâne făcut. Sunt lucruri care nu se pot schimba. Apa vărsată rămâne vărsată… Sunt alegeri pe care le accepţi… aşa cum sunt… Se spune că sinceritatea face bine la suflet, că îţi conferă perspectivă… Îţi poţi găsi locul pe lume, poţi afla cine eşti cu adevărat şi ce contează de fapt. .
Care este perspectiva mea? Dar asta sunt eu! Are cineva vreo problemă?
Pizza pe viaţă te mai aşteaptă (încă!)
03/02/2010 prin noapteaiguanei“La cererea unor telespectatori”, concursul organizat de Simona Tache şi ZazaPizza… se prelungeşte până pe 15 februarie! .Aşadar… aştept comentariile voastre!
Dacă nu vă mai amintiţi despre ce era vorba… : “comentatorul cel mai inspirat, va câştiga pizza pe viaţă şi-l va trage după el, pe podium, şi pe autorul blogului pe care a comentat. Amândoi vor avea dreptul la câte 5 pizza gratis în fiecare lună, până la sfârşitul vieţii lor.” .
La mulţi ani, Hermes Literator – din partea prietenilor tăi!
03/02/2010 prin noapteaiguaneiPrietenii din jur mă cheamă să le spun din viaţa mea aspecte care mă fac nebun, mă ceartă sau mă plâng, nu am ce face, mă-njură sau mă iartă cum doar mie îmi place. ..
Prietenii din jur mă cheamă să le spun de ce e viaţa mea o viaţă de nebun, mă scot din lumea mea, aşa vor ei, mă las-apoi să văd că sunt ai mei.. .
Mă ceartă sau mă plâng, nu am ce face, ei simt acel amestec care acum desface, mă uită când eu vreau să fiu uitat, mă cheamă iar când simt că nu-s chemat… .
Mă-njură sau mă iartă cum doar mie îmi place îi simt în jurul meu, şi nu am ce le face, n-am cum să-i neg, n-am cum să mă feresc să spun că îi iubesc când chiar ei mă iubesc…
Versuri scrise de Hermes Literator – 3 iunie 2001 (din “arhiva personală”)
Leapşă…
03/02/2010 prin noapteaiguaneiChiar de nu sunt “în toate apele mele”, n-am putut totuşi să nu preiau leapşa de la Vania. Cerinţa: să-mi descriu o zi din viaţă.
Sunt tentată să povestesc cum mi-am petrecut două zile pe la uşile medicilor… dar… toţi ştiţi ce şi cum pe acolo… cert este că acum, ca să mă calmez, ascult… Gotthard…
Lepşuiesc şi eu la rându-mi pe cine-mi iese în cale: Leo, Aby, Oovi, Măce, Multzam şi… pe oricine mai doreşte!
P.S. Am văzut cu mare întârziere… aveam leapşa aceasta şi de la Leo…
Ajutati-ne sa o gasim pe Lisa!!!
02/02/2010 prin noapteaiguaneiMultzam a pornit campania de căutare a Lisei.
Lisa este o catelusa fox terrier pe care stapanii au pierdut-o astazi, 2 februarie 2010 in zona Crangasi. .
Nu are rost sa va mai spun cat e de simpatica, ce jucausa si ce mult ii place sa fie mangaiata pe blanita pufoasa…de asemenea, cred ca e inutil sa va spun ce e in sufletul stapanilor ei, care si acum la ora asta, pun afise in zona Crangasi unde s-a pierdut si intreaba in stanga si in dreapta daca nu a vazut-o cineva. Se pare ca micutza Lisa a scapat din curte, a fost accidentata de o masina si ca doi tineri, o fata si un baiat studenti la medicina, au avut destul de multa mila si foarte mult suflet sa o duca la un cabinet veterinar pentru a primi ingrijiri. Tinerii au lasat un nume si o adresa, din pacate fictiva, din Splaiul Independentei. Presupun ca stiti deja ca orice informatie pe care ne-o puteti furniza este importanta, asa ca va rugam, uitati-va cu atentie la fotografii si incercati sa va amintiti, poate ati vazut-o pe Lisa in drumurile voastre.
A fost odată… – PA
28/01/2010 prin noapteaiguaneiA fost odată ca niciodată. Certaţi, EL a luat calul şi a plecat. EA i-a spus că dacă nu vine în 3 zile nu o va mai găsi.A rătăcit 2 zile şi de dor se hotărî să se întoarcă.Avea 2 variante:pe drumul de venire, dar întârzia,sau pe scurtătură prin mlaştină,riscând.A cerut sfat unui băiat ieşit în cale:„Este sigur fundul mlaştinii sau e mişcător?”„Este sigur!” A riscat şi a intrat în mlaştina.Afundându-se, i-a reproşat băiatului:„Ai zis că e sigur!”„Da, fundul e sigur, dar încă nu ai ajuns la fund!”
Am scris acest PA pentru a-l înscrie în concursul de proză arhiscurtă de pe Trilema – Mircea Popescu.
Cele mai bune bloguri din 2009 – Liber la nominalizări!
27/01/2010 prin noapteaiguaneiDe la Simona Ionescu citire:
1. Marele premiu – Pentru că-mi place – Adc
2. Cel mai bun blogger dintre scriitori – Vania
3. Cel mai bun scriitor dintre bloggeri – Cristian Lisandru, Paul Gabor, Geanina
4. Blogul cu cel mai mult umor – Leo
5. Cel mai bun critic literar -
6. Cel mai bun cititor – Simion Cristian
7. Cel mai bun blogger dintre politicieni –
8. Cel mai bun politician dintre bloggeri –
9. Cel mai informat blogger – Dragoş Bucurenci
10. Cel mai simpatic blogger/bloggeriţă – Noaptea iguanei – da, mă susţin! ce, nu sunt simpatică??
11. Cel mai gustos blog – Adi Hadean, Neliniştitu
12. Cel mai bun blog al unui ziarist – Vlad Petreanu [...] Read the rest of this entry »
Gata, incepe festivalul la Lucia pe blog! Ca sa nu ziceti ca n-ati stiut, i-am şutit textul de avanpremieră şi-l postez si aici. Blog de blog – Cele mai bune bloguri din 2009. Leapşă cu nominalizări! Din acest moment puteţi face nominalizări pentru cele mai bune bloguri din 2009. Puteţi să vă şi autonominalizaţi, autodenunţaţi, autodemascaţi. Puteţi să vă nominalizaţi, denunţaţi, demascaţi prietenii şi, desigur, duşmanii.Şi iată şi nominalizările mele:
Asta se va întîmpla sub formă de leapşă. Dacă doriţi să participaţi, preluaţi cu copy-paste categoriile din concurs şi purcedeţi la nominalizări pe propriile voastre bloguri, apoi pasaţi leapşa cui doriţi. Nu uitaţi să lăsaţi aici cîte un link, să ştie juriul de unde să vă ia.
Desigur, cei care vor să nominalizeze doar la o categorie sau două, ca şi cei care nu au bloguri, îşi pot exprima preferinţele aici. (http://www.simonaionescu.ro/?p=1721)
Lista categoriilor la care se vor acorda premii:
1. Marele premiu – Pentru că-mi place – Adc
2. Cel mai bun blogger dintre scriitori – Vania
3. Cel mai bun scriitor dintre bloggeri – Cristian Lisandru, Paul Gabor, Geanina
4. Blogul cu cel mai mult umor – Leo
5. Cel mai bun critic literar -
6. Cel mai bun cititor – Simion Cristian
7. Cel mai bun blogger dintre politicieni –
8. Cel mai bun politician dintre bloggeri –
9. Cel mai informat blogger – Dragoş Bucurenci
10. Cel mai simpatic blogger/bloggeriţă – Noaptea iguanei – da, mă susţin! ce, nu sunt simpatică??
11. Cel mai gustos blog – Adi Hadean, Neliniştitu
12. Cel mai bun blog al unui ziarist – Vlad Petreanu [...] Read the rest of this entry »
La mulţi ani!
27/01/2010 prin noapteaiguaneiAstăzi este o zi bogată în aniversaţi!
Îi spunem
.
La mulţi ani!
lui Vania... lui Burb… Cristinucăi... şi… nu în ultimul rând maestrului Florin Piersic! . ..
Citatul de azi…
26/01/2010 prin noapteaiguanei“Nu prea ştiu de ce-ţi scriu. Simt că am mare nevoie de o prietenie căreia să-i încredintez nimicurile ce mi se întâmplă. Poate că-mi scriu chiar mie.” .
Antoine de Saint Exupery s-a născut la 29 iunie 1900 în Lyon. În 1910 intră în colegiul din Mans şi îşi continuă studiile la Fribourg (Elveţia) . În 1921 intră în aviaţia franceză şi, în 1926, devine pilot de linie al unei companii particulare. La începutul celui de al doilea război mondial se înrolează în aviaţia militară franceză şi, după armistiţiul din 1940, părăseşte Franţa şi se stabileşte la New York. În toamna anului 1942, odată cu debarcarea trupelor aliate în Africa de nord, Saint-Exupéry părăseşte America şi îşi reia activitatea de pilot de război.După o perioadă de instructaj în Statele Unite ale Americii, participă, începând din 1943, la mai multe misiuni în Africa, Sardinia şi Corsica. În timpul unui zbor de recunoaştere deasupra Mării Mediterane la 31 iulie 1944, avionul său este doborît şi Antoine de Saint-Exupéry este considerat de atunci dispărut. (www.wikipedia.org)
Viaţa este ce vrem noi
25/01/2010 prin noapteaiguanei*****
Forrest Gump: „Mama spunea mereu că viaţa este asemeni unei cutii cu bomboane. Niciodată nu ştii ce-o să găseşti înăuntru”. Simona Tache: „Pizza e ca viața. Are de toate. Cârnăciori, roșii, salam, mozzarella, măsline, șuncă, ciuperci, porumb, ardei iute, prosciutto, ceapă etc. Poate să le aibă pe toate deodată sau poate să le aibă pe rând, în funcție de gusturile, cheful și starea celui care-o alege.” .*****
Şi eu mă întreb ce este viaţa… Am citit o poveste, care mi-a dat de gândit…
„Într-o frumoasă zi de vară, pe la ora prânzului, se făcu mare linişte în parc. Păsările se odihneau liniştite în umbra copacilor. O vrabie îşi scoase capul de sub aripă şi întrebă: - “Ce este viaţa?” Cei din jur au fost surprinşi de întrebarea grea. Un trandafir tocmai înflorea, deschizându-şi petalele. El spuse: - “Viaţa este o deschidere!” Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului după ce zburase de la o floare la alta, îi răspunse: - “Viaţa este libertate şi fericire!” O păpădie simţi vântul atingând-o în joacă şi spuse temătoare: - “Viaţa este risipire, da, doar risipire…” Jos, pe pământ, o furnică trăgea după sine un pai de grâu de zece ori mai mare decât ea. Când auzi un asemenea lucru se opri, îşi trase sufletul şi spuse: - “Viaţa nu este decât trudă şi muncă!” Poate că ar fi început să se certe dacă nu ar fi venit o ploaie fină care şopti: - “Viaţa este formată din lacrimi, doar din lacrimi!” Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse: - “Viaţa este o năzuinţă spre înalt!” Apoi veni noaptea. După un timp, un om mergea acasă pe aleile goale. Venea de la o petrecere şi se gândea… - “Viaţa este o continuă căutare a fericirii şi o înlănţuire de decepţii!” După lunga noapte veniră în sfârşit şi zorii dimineţii, care spuseră: - “Aşa cum noi suntem începutul zilei care vine, la fel viaţa este începutul veşniciei…”.
În realitate viaţa se trăieşte…pentru că, dacă ne tot întrebăm… trece pe lângă noi fără să o vedem…
Când am citit despre concursul organizat de Simona Tache şi ZazaPizza… am devenit curioasă. Am aflat că: - premiul constă în “pizza pe viaţă de la Zaza Pizza“În ce constă concursul?
- Zaza Pizza are Zuper oferte on line – nu doar de pizza, ci şi de salate şi paste - că pizza Zuper bună se livrează şi la domiciliu tel. 021 335.77.77 şi 0729.577.777 (dacă ai o comandă de min. 19 lei şi dacă locuieşti în Bucureşti) - la fiecare 4 pizza comandate, între orele 16:00-22:30, Zaza Pizza “îţi oferă ţie şi prietenilor tăi o sticlă de suc la 2 litri” - în fiecare week-end, Zaza Pizza “te răsfaţă dacă eşti client nou, pentru fiecare comandă pe care o faci, primeşti gratuit o pizza cu o valoare de maxim 15 RON”
“Scrieți, aşadar, dragi bloggeri, un scurt eseu despre viață, apoi invitaţi-vă comentatorii să scrie şi ei pe aceeaşi temă, menţionând că premiul este “pizza pe viaţă de la Zaza Pizza“. Comentatorul cel mai inspirat va câştiga pizza pe viaţă şi-l va trage după el, pe podium, şi pe autorul blogului pe care a comentat. Amândoi vor avea dreptul la câte 5 pizza gratis în fiecare lună, începând cu 1 februarie 2010 şi până la sfârşitul vieţii lor.” (extras din regulament – http://www.simonatache.ro/2010/01/18/pizza-pe-viata-pentru-ca-pizza-e-ca-viata-concurs/)
Citatul de azi…
23/01/2010 prin noapteaiguanei“Când ne întîlnim cu cineva şi ne îndrăgostim, avem impresia că întreg universul este de acord; azi am văzut că aşa ceva s-a petrecut cu apusul de soare. Cu toate acestea, dacă ceva e greşit, nimic nu rămâne! Nici stârcii, nici muzica din depărtare, nici savoarea buzelor lui. Cum de poate dispărea atât de repede frumuseţea care se afla acolo acum cîteva minute?”
“Viaţa este foarte rapidă; îi face pe oameni să treacă de la cer la infern în cîteva secunde.”
Nu sunt unică, deşi destinul meu poate părea ilegal şi marginal în raport cu al celorlalţi. Dar, în căutarea fericirii, ne poticnim cu toţii: funcţionarul/muzician, dentistul/scriitor, casiera/actriţă, doamna/model, nici unul dintre noi nu e fericit.”
“Scopul meu este să înţeleg dragostea. Ştiu că eram vie cînd am iubit şi mai ştiu că tot ce am acum, oricât ar părea de interesant, nu mă entuziasmează.”
“Dragostea însă e teribilă: le-am văzut pe prietenele mele suferind şi nu vreau să mi se-ntâmple şi mie aşa ceva. Ele, care înainte râdeau de inocenţa mea, acum mă întreabă cum de reuşesc să-i domin atât de bine pe bărbaţi. Surâd şi tac, pentru că ştiu că remediul este mai rău decât durerea: pur şi simplu nu mă îndrăgostesc. Pe zi ce trece, văd şi mai limpede că bărbaţii sunt fragili, inconstanţi, nesiguri, surprinzători… până şi unii taţi ai acestor prietene mi-au făcut propuneri, am refuzat. Înainte eram şocată, acum cred că totul ţine de natura masculină.”
“Deşi scopul meu e să înţeleg dragostea, deşi sufăr din cauza persoanelor cărora mi-am încredinţat inima, văd că cei care mi-au atins sufletul n-au reuşit să-mi trezească trupul, iar cei care mi-au mângâiat trupul n-au reuşit să-mi atingă sufletul.”
“Totul îmi spune că sunt gata să iau o hotărâre greşită, dar greşelile sunt un mod de a acţiona. Ce vrea lumea de la mine? Să nu-mi asum nici un risc? Să mă-ntorc de unde am venit, fără curajul de-a zice „da” vieţii?”
“Am mai greşit odată cînd aveam unsprezece ani şi un băiat m-a rugat să-i împrumut un creion; de atunci am înţeles că, în împrejurările cînd nu există un al doilea prilej, e mai bine să accepţi darurile pe care ţi le oferă lumea. Evident că e riscant, dar să fie un risc mai mare decît un accident de autobuz căruia i-au trebuit patruzeci şi opt de ore ca să mă aducă până aici? Dacă e să fiu credincioasă faţă de cineva sau de ceva, în primul rând trebuie să-mi fiu fidelă mie însămi. Dacă e să caut dragostea adevărată, mai întâi trebuie să mă satur de iubirile mediocre pe care le-am întâlnit. Puţina mea experienţă de viaţă m-a învăţat că nimeni nu e stăpân pe nimic, totul este o iluzie — şi asta e valabil de la bunurile materiale până la bunurile spirituale. Cine a mai pierdut o dată un lucru pe care îl socotea garantat (ceea ce mi s-a întâmplat de-atîtea ori) învaţă până la urmă că nimic nu-i aparţine.
Şi dacă nimic nu-mi aparţine, nu trebuie nici să-mi pierd timpul bătându-mi capul cu lucruri care nu sunt ale mele; mai bine e să trăiesc ca şi cum astăzi ar fi prima (sau ultima) zi din viaţa mea.”
“Merg pe străzi, mă uit la oameni, oare îşi aleg ei înşişi propriile vieţi? Nu cumva şi ei, ca şi mine, au fost „aleşi” de către destin? Doamna care visa să devină model, funcţionarul bancar care se gândise să fie muzician, dentistul care îşi ţinea o carte ascunsă şi căruia i-ar fi plăcut să se consacre literaturii, fata care ar fi adorat să lucreze la televiziune, dar tot ce a găsit a fost un post de casieră la un supermarket.
Nu simt nici un fel de compasiune faţă de mine însămi. Nu mă consider o victimă, fiindcă puteam să fi plecat de la restaurant cu demnitatea intactă şi cu poşeta goală. Puteam să-i fi dat lecţii de morală bărbatului din faţa mea sau să fi încercat a-l face să vadă că avea sub ochi o prinţesă şi că era mai bine s-o cucerească decât s-o cumpere. Puteam să fi adoptat infinite atitudini, dar — ca majoritatea fiinţelor umane — am lăsat ca destinul să aleagă ce drum să urmez.”
Paulo Coelho – “Unsprezece minute”
Scriitorul brazilian PAULO COELHO s-a născut la Rio de Janeiro în 1947.
PAULO COELHO a intrat în Cartea Recordurilor Guiness ca autorul care a semnat cele mai multe cărţi în ediţii diferite (9 octombrie 2003, la Târgul de Carte de la Frankfurt). În octombrie 2008 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor pentru Alchimistul – cartea tradusă în cele mai multe limbi.
Paulo Coelho şi-a extins prezenţa pe internet, având acum şi alte bloguri pe WordPress, Myspace şi Facebook. Este prezent şi pe site-uri ca Youtube şi Picasa, oferindu-le cititorilor nu doar texte, ci şi filme şi fotografii.
Am fost cuminte! (?)
23/01/2010 prin noapteaiguaneiAm intrat în perioada concursurilor şi a premiilor! Şi dacă tot e vremea premiilor, uite că am mai câştigat unul (la care, recunosc, nu mă aşteptam!) de la Leo, premiu pentru care îi mulțumesc încă o dată din suflet.
Este vorba despre “Superior scriber award”
Condițiile pentru preluare sunt:
Cei 5 bloggeri cărora le transmit mai departe premiul sunt (deși mi-aș fi dorit să fie mai mulți, și știu că mă veți urî pentru asta, voi respecta regulile): Simona Ionescu, Cristian Bulaga, Oovi, Codrutza şi Neliniştitu’.
Felicitări şi SUCCES!
Condițiile pentru preluare sunt:
1. Fiecare Superior Scriber (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali. 2. Fiecare S.S. trebuie să își creeze o legatură pe net la blogul (și autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul. 3. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui. 4. Fiecare S.S. trebuie să își prezinte premiul pe blog și să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul. 5. Fiecare S.S. care a câștigat premiul este rugat să viziteze acest post și să își adauge numele la Mr.Linky List astfel încât să existe o evidență a fiecărui ins premiat.
Citatul de azi…
22/01/2010 prin noapteaiguanei“- Ce-i o iubire, ca s-o faci regulă casnică? A se şterge pe picioare la uşă… a nu-şi înşela bărbatul… aşa cum vrea Dimiu. Cine ar putea respecta asemenea regulament de serviciu interior al conjugalităţii? Dar infinit mai superficială încă e formula lui Corabu. Cum? se pot despărţi aşa de uşor doi amanţi? Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rană şi se lipeşte de ea de nu-l poţi desface decât cu suferinţe de neîndurat… dar două suflete care s-au împletit… au crescut apoi laolaltă? Dacă admiţi că o căsnicie e o asociaţie pentru bunul trai în viaţă, e ruşinos, fireşte, să protestezi atunci când e dizolvată. Dar cum să primeşti formula de metafizică vulgară că iubirea sufletească e o conjugare de entităţi abstracte, care când se desfac se regăsesc în aceeaşi formă şi cantitate ca înainte de contopire: doi litri de apă şi sare, puşi la distilat, dau un litru şi jumătate de apă şi o jumătate de litru de sare; amesteci iar şi iar ai doi litri de apă şi sare? A crede că iubirea sufletelor e o astfel de combinare simplistă înseamnă, fireşte, a discuta ca toată lumea, prosteşte… O femeie îşi dă sufletul şi pe urmă şi-l reia intact. Şi de ce nu? Are drept să ia înapoi exact cât a dat.”
-” O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie… Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obişnuieşti greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poţi trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei. Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că, menţinute cu voinţă, duc la o adevărată nevroză. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă.”Camil Petrescu – “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
(“La Piatra Craiului, în munte”)
Camil Petrescu s-a născut la Bucureşti, la 22 aprilie 1894. Între 1916 – 1918 a participat ca ofiţer la primul război mondial, iar experienţa trăită se regăseşte în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930).
În 1939 este numit directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române.
Conştientizare – PA
22/01/2010 prin noapteaiguaneiConştientizare. Îmi lipseşte ceva. Sprijin interior. Pentru că nu am reuşit să mi-l clădesc. De ce nu am reuşit? Din cauza mea, evident. Pentru că nu am reuşit să identific clar stereotipul şi tipul de manifestare pe care le am, ca urmare a educaţiei primite. Adevărul este că mult timp şi în multe situaţii acţionez într-un anume fel astfel încât să mă simt superioară lumii. Mai am multe chestiuni de aranjat, cum ar fi toleranţa, respectiv victimizarea, pe care încă nu le conştientizez îndeajuns.
Am scris acest PA pentru a mă înscrie (la îndemnul prietenilor!) în concursul de proză arhiscurtă de pe Trilema – Mircea Popescu.
Top Level Hosting
22/01/2010 prin noapteaiguaneiCu acest articol particip la concursul Top Level Hosting (http://www.toplevelhosting.ro/concurs-hosting/). Jurizarea va fi în mâna lor: Marius Patrascu, Marius Sescu, Piticu’ şi Razvan Pascu – le urez spor la treabă!
Sunt începătoare în ale blogurilor! Fiind o mamă care STĂ acasă pentru îngrijirea copilului, aveam nevoie, mare nevoie de o preocupare care să îmi „coloreze viaţa”. Aveam nevoie de comunicare. Bloggingul mi-a părut atunci (şi acum) o variantă „comodă”. .Când „am deschis ochii”, prima platformă care mi-a ieşit în cale a fost cea WordPress. De fapt nu mi-a ieşit în cale – sora mea o descoperise şi, având de la cine învăţa, am „înfiat-o” şi eu. Încă nu am împlinit un an… dar mi-aş dori ca aniversarea numărul 1 să mă găsească…. mândră de realizarea mea. Nu mi-am propus niciodată să devin „profesionistă”, dar „bună”, recunosc, mi-am propus! . Ce-i drept, am fost întrebată şi m-am întrebat la rându-mi „eu de ce n-aş câştiga ceva, dacă tot pun suflet şi îmi dau interesul”? . Am încercat să atrag reclame. Bineînţeles, am aflat mai târziu că, fără a avea un domeniu propriu, blogul meu va rămâne veşnic în „lumea celor care nu cuvântă” – nu va atrage pe nimeni, pentru… nimic. Şi, sincer, consider că, dacă tot fac eforturi pentru a-l întreţine, dacă tot „rup” din timpul pe care l-aş putea rediirecţiona către copilul meu sau… chiar către mine, dacă tot primesc şapte-opt sute de vizite zilnic, domeniul ar fi una dintre investiţiile pe care nu numai blogul, dar şi eu, le-am merita pe deplin. .
Am câştigat, la un moment dat, un concurs al cărui premiu consta într-un domeniu international (com net info) si gazduire 500mb timp de 1 an gratuit. Ha! Ce bucurie! Dar de scurtă durată! De ce? Nu râdeţi! Nu ştiam ce să fac mai departe pentru a-mi “valorifica” premiul. M-am interesat printre „cunoscuţi” – nimeni nu îmi putea oferi informaţii (am spus: nu mă pricep!) despre ce trebuia să fac mai departe! .
Atunci, mi-a „apărut” prin căutări Top Level Hosting – (www.tlh.ro). Prima frază care m-a atras a fost aceasta:
„Fara o gazduire web stabila, sigura si cu un uptime peste 99% o mare parte din banii investiti in campaniile de promovare online se pierd. La TLH.ro va oferim pe langa servicii de gazduire site pentru orice tip de client, persoana juridica sau fizica, prietenia, grija si suportul nostru 24/7!”– era ceea ce căutam – nu acel domeniu pe care îl puteam plăti oricând, ci „prietenia, grija si suportul nostru”. Apoi am citit cu atenţie şi am înţeles că profesionalismul îşi spunea cuvântul:
Şi pentru că modalitatea de Alegere a pachetului de gazduire web este cheia succesului,„Conturile de gazduire web sunt situate pe servere echipate cu ultima tehnologie in materie de gazduire site. Toate conturile de gazduire ofera uptime minim de 99.5%, conturi de e-mail, baze de date, support PHP, acces CPanel, acces FTP.”
„Un cont de gazduire web pentru site se alege in functie de resursele consumate si de traficul aproximat pentru urmatoarele luni. Conturile de gazduire TLH pot fi extinse (upgradate) oricand, puteti trece la un alt tip de cont de gazduire site superior fara a pierde bani, fara a se schimba date, fara a fi nevoie de a interveni in website. Ne puteti consulta cu privire la necesitatile website-ului Dvs. prin e-mail, prin live support sau la telefon. Va vom raspunde si ajuta cu placere!”iar pierderea datelor este aproape imposibilă, datorită unui Backup profesional R1Soft
„La TLH, toate conturile de gazduire site beneficiaza de backup GRATUIT, folosind solutii profesionale de backup de la R1Soft. Astfel, in fiecare zi, de 2 ori se realizeaza cate o instanta de backup a site-ului dvs. In cazul unor probleme, cum ar fi pierderi ale datelor sau virusarea site-ului, aveti acces direct din Cpanel la interfata R1Soft din care puteti restaura o copie valida a site-ului dintr-o data precedenta. R1Soft este lider de piata in ceea ce priveste solutiile software de Backup.”… m-au convins: TLH sunt cei care mă vor ajuta (prieteneşte) şi de al căror suport voi beneficia cu siguranţă!
Personajele blogosferei… mele
21/01/2010 prin noapteaiguaneiCând am primit pachetul, mă temeam să privesc sub ambalaj. Cu oarecare stânjeneală după câteva secunde, am descoperit… coperta… trebuia să-mi dau seama – desenele erau realizate de către Green’n'Orange Sisters…
Curioasă cum sunt de fel, am căutat cu privirea numele autorului – Ioan Usca – aha… mi-am zis… este Jules Verne al blogurilor… a reuşit să publice “Colecţionara de coşmaruri”… mă simţeam bine pentru realizarea lui – ştiam cât îşi dorise acest moment!
.
Adc îşi spunea în sine… “până la urmă, a meritat!” Mişcat de spectacolul lumii văzut şi auzit, Măce îşi plăti sâguincios chiria… apoi se gândi serios dacă-i mai rămânea ceva mărunţiş să cumpere şi el cartea… şi-ar fi dorit-o, probabil…
.
Simona Ionescu recunoscuse valoarea artistică încă de când plecase la citit de bloguri. Avea fler şi era pe deplin conştientă de acest lucru!
.
Mândru că scrie corect româneşte, Sorin îşi notă şi el titlul în agendă – era următoarea carte pe care trebuia să o citească! .
Mtcsol era într-o dilemă dilematică – nu îl cunoştea prea bine pe autor… Călin Hera, deşi se juca de-ascunselea, ghici imediat despre cine şi despre ce era vorba – nimic nu l-ar fi putut păcăli – era un as în ale cititului! . Cristian Simion cel mult prea serios, se ţine de bancuri doar în zilele de joi. Când nu citea din autorul sus amintit, desigur! . Pe Geocer doar unele cifre îl lasă rece, nu îl mai impresionează nimic din ce este sec… . Când i-am recomandat-o, Multzam mi-a spus sincer: “Multzam”! Se bucură întotdeauna când are ce citi în troleibuzul 96! . Mai citesc ce mai citesc, apoi… mă duc să las oarece comentarii… poate câştig şi eu pizza pe viaţă (sau viaţă pe pizza, cine ştie??) de la Simona Tache.
Mândru că scrie corect româneşte, Sorin îşi notă şi el titlul în agendă – era următoarea carte pe care trebuia să o citească! .
Mtcsol era într-o dilemă dilematică – nu îl cunoştea prea bine pe autor… Călin Hera, deşi se juca de-ascunselea, ghici imediat despre cine şi despre ce era vorba – nimic nu l-ar fi putut păcăli – era un as în ale cititului! . Cristian Simion cel mult prea serios, se ţine de bancuri doar în zilele de joi. Când nu citea din autorul sus amintit, desigur! . Pe Geocer doar unele cifre îl lasă rece, nu îl mai impresionează nimic din ce este sec… . Când i-am recomandat-o, Multzam mi-a spus sincer: “Multzam”! Se bucură întotdeauna când are ce citi în troleibuzul 96! . Mai citesc ce mai citesc, apoi… mă duc să las oarece comentarii… poate câştig şi eu pizza pe viaţă (sau viaţă pe pizza, cine ştie??) de la Simona Tache.
